Tensiunile politice generate de controversata OUG SAFE intră într-o etapă tot mai complicată, după ce în Senat au apărut acuzații privind modul în care actul normativ ar fi fost gestionat de Guvern. În ultimele zile, disputa a depășit zona conflictului politic și a început să capete o dimensiune juridică serioasă, cu implicații care ar putea ajunge inclusiv în atenția organelor de anchetă.
În centrul controversei se află Ilie Bolojan, al cărui nume este asociat cu deciziile privind ordonanța de urgență adoptată într-un moment extrem de sensibil pentru Executiv. După demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, apariția și repunerea pe ordinea de zi a OUG 38/2026 au provocat reacții puternice atât în zona politică, cât și în cea juridică.
Situația s-a tensionat și mai mult după intervenția lui Adrian Toni Neacșu, care a avertizat public că riscurile juridice cresc semnificativ în acest caz. Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii susține că analiza realizată în Senat ridică probleme mult mai grave decât cele discutate inițial în spațiul public.
Potrivit acestuia, repunerea unui act normativ pe ordinea de zi a Guvernului după primirea unui aviz negativ nu poate fi considerată o simplă formalitate administrativă. În interpretarea prezentată de Neacșu, o astfel de procedură ar echivala practic cu o readoptare a ordonanței.
Abia după apariția acestor explicații juridice a devenit clar că disputa ar putea depăși nivelul unui simplu conflict constituțional. Comisia pentru constituționalitate din Senatul României a recomandat nu doar sesizarea Curții Constituționale, ci și analizarea posibilității de a alerta organele de cercetare penală.
În documentele discutate în Senat se susține că OUG 38/2026 ar fi fost gestionată într-un mod care ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea procedurilor urmate de Guvern. Potrivit afirmațiilor făcute de Toni Neacșu, în ședința Executivului din 4 mai ordonanța nu ar fi fost adoptată formal, ci amânată pentru o ședință ulterioară, în așteptarea avizului Consiliului Legislativ.
Această interpretare a alimentat imediat discuțiile despre posibile încălcări constituționale și despre limitele în care poate acționa un Guvern demis prin moțiune de cenzură. În urma votului din comisia senatorială, președintelui Senatului i s-a cerut sesizarea Curtea Constituțională a României pentru existența unui posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.
Mai mult, membrii comisiei au apreciat că ar putea exista elemente care să justifice inclusiv sesizarea organelor de anchetă pentru stabilirea unei eventuale răspunderi juridice.
În analiza adoptată de senatori sunt invocate mai multe articole din Constituția României, inclusiv cele referitoare la separația puterilor în stat, atribuțiile Parlamentului, limitele unui Guvern demis și condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență.
Scandalul politic s-a amplificat rapid și în mediul public, unde reacțiile au devenit tot mai puternice. În timp ce susținătorii Guvernului contestă interpretările formulate în Senat, criticii Executivului susțin că situația ar putea reprezenta unul dintre cele mai grave conflicte instituționale din ultimii ani.
În perioada următoare, atenția se va muta asupra deciziilor care vor fi luate la nivel instituțional. Dacă recomandările formulate în Senat vor merge mai departe, cazul ar putea ajunge atât pe masa Curții Constituționale, cât și în atenția procurorilor.
Până atunci, disputa privind OUG SAFE continuă să provoace tensiuni majore în scena politică, iar efectele acestei controverse ar putea influența semnificativ relația dintre Guvern, Parlament și instituțiile judiciare.