România ar putea trece prin una dintre cele mai mari reforme administrative din ultimele decenii, potrivit unui proiect legislativ depus recent în Parlament. Inițiativa propune reducerea numărului de județe de la 41, plus municipiul București, la doar 12 unități administrative mari, dar și schimbarea criteriilor pentru existența orașelor și comunelor.
Proiectul a fost inițiat de Tudor Benga și are la bază o propunere formulată de Camera de Comerț și Industrie a României. Documentul a fost deja înregistrat oficial și urmează să intre în dezbaterea parlamentară.
Ce schimbări prevede proiectul
Potrivit textului propus, reforma administrativ-teritorială ar urma să modifice fundamental actuala organizare a țării.
Printre cele mai importante măsuri se numără:
- reducerea numărului de județe la 12 regiuni administrative;
- stabilirea unui prag minim de 10.000 de locuitori pentru orașe;
- impunerea unui minim de 5.000 de locuitori pentru comune;
- comasarea unor primării și reorganizarea serviciilor publice locale.
Dacă proiectul ar fi adoptat, multe localități din România și-ar putea pierde actualul statut administrativ, iar unele comune sau orașe ar urma să fie integrate în structuri mai mari.
Inițiatorii susțin că măsura ar reduce fragmentarea administrativă și ar permite o gestionare mai eficientă a resurselor publice.
Motivul din spatele reformei
Deputatul Tudor Benga afirmă că actuala structură administrativă generează costuri foarte mari și dependență excesivă de bugetul central. În opinia sa, multe localități nu reușesc să se autosusțină financiar și funcționează aproape exclusiv din transferuri guvernamentale.
Acesta consideră că reorganizarea ar putea reduce risipa bugetară și ar facilita accesarea fondurilor europene prin crearea unor unități administrative mai puternice economic.
„Tocmai pentru că actuala coaliție evită dezbaterile serioase despre reformele majore ale statului, consider necesar ca aceste teme să fie aduse oficial în Parlament”, a transmis Tudor Benga.
Potrivit inițiatorului, reforma urmărește și îmbunătățirea serviciilor publice pentru cetățeni, inclusiv în zonele unde primăriile ar urma să fie comasate.
Reorganizare după regiuni istorice
Proiectul propune ca noile județe extinse să fie construite în jurul marilor regiuni istorice ale României, ținând cont și de criterii economice și sociale moderne.
Astfel, reorganizarea ar lua în calcul:
- mobilitatea populației;
- dezvoltarea economică regională;
- infrastructura;
- fluxurile comerciale și logistice;
- legăturile istorice dintre zone.
Inițiatorii susțin că actuala împărțire administrativă nu mai reflectă realitățile economice și demografice ale României moderne și că o reformă amplă este necesară pentru dezvoltarea pe termen lung.
Subiect sensibil pentru partidele politice
Reorganizarea administrativ-teritorială este una dintre cele mai sensibile teme politice din România, deoarece poate afecta direct structurile locale de putere și influența partidelor în teritoriu.
De-a lungul anilor, mai multe guverne au discutat despre reducerea numărului de județe sau despre regionalizare, însă niciun proiect major nu a fost dus până la capăt.
Criticii unei astfel de reforme avertizează că procesul ar putea genera tensiuni politice și administrative, mai ales în localitățile care și-ar pierde statutul sau instituțiile proprii.
În același timp, susținătorii reorganizării spun că România are una dintre cele mai fragmentate structuri administrative din Europa și că actualul sistem produce costuri foarte mari raportate la eficiența serviciilor oferite populației.
Ce urmează pentru proiect
Inițiativa legislativă urmează să intre în dezbaterea comisiilor parlamentare, unde poate suferi modificări importante înainte de un eventual vot final.
Pentru ca reforma să intre în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Parlament și promulgat ulterior. Având în vedere impactul major asupra administrației locale și a scenei politice, dezbaterile sunt așteptate să fie intense.
Deocamdată, proiectul reprezintă doar o propunere legislativă, însă simpla sa depunere a readus în prim-plan una dintre cele mai controversate teme legate de reforma statului român.