România continuă procesul de modernizare și digitalizare a controlului la frontieră prin extinderea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES), un proiect implementat la nivelul Uniunea Europeană. Începând cu 24 noiembrie 2025, sistemul a devenit operațional în patru noi puncte de trecere a frontierei, măsura având scopul de a eficientiza verificările și de a crește securitatea la granițe.
Noile reguli nu îi vizează direct pe cetățenii români sau pe cei ai statelor membre ale Uniunii Europene, ci se aplică în principal persoanelor care provin din state din afara spațiului comunitar. Cu toate acestea, implementarea sistemului reprezintă un pas important în transformarea modului în care sunt gestionate fluxurile de călători la frontierele externe ale Uniunii Europene.
În ce puncte de frontieră a fost introdus sistemul
Potrivit informațiilor oficiale, Sistemul de Intrare/Ieșire este funcțional în patru noi locații importante:
- Punctul de Trecere a Frontierei Galați
- Punctul de Trecere a Frontierei Oancea
- Aeroportul Internațional Iași
- Aeroportul Internațional Cluj
Aceste puncte se alătură altor locații unde sistemul este deja implementat, în cadrul procesului de extindere treptată la nivel național și european.
Ce este Sistemul de Intrare/Ieșire (EES)
Sistemul EES reprezintă o platformă digitală europeană care înregistrează automat datele privind intrările și ieșirile cetățenilor din afara Uniunii Europene.
Scopul principal este eliminarea treptată a procedurilor clasice bazate pe ștampilarea pașapoartelor și înlocuirea acestora cu verificări electronice rapide și automatizate.
În această etapă, autoritățile colectează și introduc în bazele de date europene informațiile existente în documentele de călătorie ale persoanelor vizate.
Momentan, sistemul nu preia date biometrice, însă această funcționalitate urmează să fie introdusă într-o etapă ulterioară.
Ce informații sunt înregistrate
Pentru fiecare cetățean din afara Uniunii Europene care intră sau iese din România prin punctele unde EES este activ, sistemul înregistrează automat:
- data intrării în țară;
- locul prin care a fost efectuată intrarea;
- data ieșirii;
- punctul de frontieră utilizat la plecare;
- datele alfanumerice din documentele de călătorie;
- perioada legală de ședere permisă.
Autoritățile explică faptul că aceste informații permit monitorizarea mai eficientă a perioadelor de ședere și identificarea situațiilor în care sunt depășite limitele legale.
Ce urmează în etapa următoare
Pe măsură ce implementarea avansează, Sistemul EES va începe să colecteze și elemente biometrice.
Acestea vor include fotografia facială și amprentele digitale ale călătorilor din state non-UE, măsură care urmărește creșterea gradului de securitate și reducerea riscului de fraudă documentară.
Autoritățile europene susțin că sistemul va permite verificări mai rapide și mai precise, reducând timpul petrecut la controlul de frontieră.
Ce se întâmplă cu ștampilele din pașaport
Una dintre cele mai importante schimbări este eliminarea graduală a ștampilelor aplicate pe pașapoarte.
Totuși, procesul nu va avea loc imediat. Pentru o perioadă estimată la aproximativ șase luni, sistemul digital va funcționa în paralel cu procedura clasică de ștampilare.
În această perioadă de tranziție, călătorii vor continua să primească ștampile la frontieră, în timp ce datele lor vor fi înregistrate și electronic.
După finalizarea procesului de implementare, verificările vor deveni în mare parte automatizate, iar timpul necesar formalităților de frontieră ar putea fi redus semnificativ.
Ce trebuie să știe călătorii
Pentru majoritatea românilor care călătoresc în interiorul Uniunii Europene, schimbările nu vor avea un impact direct imediat. Totuși, persoanele care tranzitează frecvent frontiere externe ale Uniunii sau călătoresc împreună cu cetățeni din state non-UE trebuie să fie informate despre noile proceduri.
Extinderea Sistemului de Intrare/Ieșire reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte europene de digitalizare a frontierelor și marchează începutul unei noi etape în gestionarea traficului internațional de persoane.
Pe termen lung, autoritățile estimează că sistemul va contribui la reducerea timpilor de așteptare, la creșterea securității și la simplificarea procedurilor de control pentru milioane de călători care tranzitează anual granițele Uniunii Europene.