Oana Gheorghiu, vicepremierul României, a transmis un mesaj tranșant în spațiul public, imediat după ieșirea Partidului Social Democrat de la guvernare. Declarația sa, “România a evoluat. Unii politicieni au rămas în anii ’90”, a generat un val de reacții și a amplificat dezbaterea privind direcția politică și economică a țării.
Această afirmație survine într-un moment de maximă tensiune politică, marcat de reconfigurări la nivel guvernamental. Contextul actual impune o analiză aprofundată a practicilor de guvernare și a viziunilor divergente privind modernizarea statului român.
Dezbaterea s-a centrat rapid pe necesitatea reformelor în companiile de stat, un subiect constant pe agenda publică de-a lungul ultimelor decenii. Istoricul acestor entități este adesea presărat cu ineficiență și lipsă de transparență, generând pierderi semnificative la bugetul de stat.
Multe dintre aceste companii, moștenite din perioada comunistă, au trecut prin transformări lente și adesea superficiale. Ele au fost percepute de-a lungul timpului ca surse de influență politică și de sinecuri, perpetuând un sistem greoi și lipsit de competitivitate.
Opiniile cu privire la viitorul lor sunt împărțite, cu o parte a clasei politice susținând păstrarea controlului total de către stat, în timp ce alta pledează pentru o deschidere către piața de capital și o administrare mai riguroasă, menită să aducă eficiență.
IMPACTUL AFIRMAȚIILOR Oanei Gheorghiu ȘI CONTEXTUL POLITIC
Într-o intervenție publică, Oana Gheorghiu a subliniat ferm că nu va accepta compromisuri în ceea ce privește implementarea reformelor. Aceste măsuri vizează reorganizarea și eficientizarea companiilor de stat, demersuri esențiale pentru bunăstarea economică a României.
Vicepremierul a declarat că va continua acest proces cu determinare, chiar și în fața criticilor virulente venite din partea anumitor segmente politice. Această poziție reflectă o viziune clară asupra modului în care ar trebui să funcționeze entitățile economice deținute de stat.
Printr-o postare pe o rețea de socializare, Oana Gheorghiu a criticat atitudinea politicienilor care se opun reformării și listării la bursă a unor companii strategice. Ea a acuzat că aceștia nu acționează în interesul cetățenilor, ci preferă să păstreze status quo-ul.
Sloganurile din anii ’90, folosite de unii lideri politici, au fost readuse în discuție, sugerând o ancorare în trecut. Aceste retorici, menite să inducă ideea “vânzării țării”, ignoră realitățile economice și beneficiile potențiale ale unei administrări transparente și performante.
Un exemplu elocvent, invocat de Oana Gheorghiu, este cel al Hidroelectrica. Această companie a demonstrat că o restructurare profundă și o listare parțială la bursă pot transforma o “gaură neagră” într-o entitate extrem de profitabilă pentru statul român.
Datele prezentate subliniază o creștere exponențială a profitului Hidroelectrica, de la 6,4 milioane lei în 2011 la 6,4 miliarde lei în 2023. Această evoluție spectaculoasă a fost posibilă fără ca statul să vândă pachetul majoritar de acțiuni.
Concret, statul român deține în continuare 80% din Hidroelectrica, iar listarea a adus capital fără dobândă, a crescut valoarea companiei și a introdus mecanisme de transparență și disciplină. Aceste măsuri au limitat considerabil posibilitățile de prăduire a resurselor publice.
REFORMA COMPANIILOR DE STAT: O NECESITATE STRATEGICĂ
Vicepremierul Oana Gheorghiu a intervenit și în apărarea lui Ilie Bolojan, un promotor al reformelor administrative, reafirmând necesitatea unor schimbări fundamentale. Ea a criticat persistența unor lideri politici în mentalități depășite, care frânează progresul economic.
Este ipocrită contestarea listărilor la bursă în condițiile în care cele mai importante listări din România, precum Nuclearelectrica, Romgaz și Electrica, au fost realizate chiar de aceiași actori politici care acum se opun. În toate aceste cazuri, statul a rămas acționar majoritar, iar companiile au devenit mai valoroase.
Miza reală nu este “vânzarea țării”, ci pierderea controlului discreționar asupra resurselor statului. O companie listată devine transparentă, este obligată să raporteze public și nu mai poate fi folosită ca instrument politic, blocând astfel accesul “băieților deștepți” trimiși de la partid.
Afirmațiile Oanei Gheorghiu subliniază o viziune clară pentru o economie modernă, bazată pe reguli, capital și încredere. România are nevoie de companii de stat care să genereze valoare pentru cetățeni, nu de entități captive intereselor politice efemere.
Ieșirea PSD de la guvernare și reacțiile ferme ale Oanei Gheorghiu marchează un moment de cotitură. Ele semnalează o direcție spre reforme accelerate, esențiale pentru desprinderea de practicile depășite și construirea unui viitor economic stabil și transparent.