Unde se termină disciplina strictă necesară pentru a atinge performanța școlară și unde începe presiunea psihologică prea mare asupra unor tineri? Este efortul extrem, dus până la nopți pierdute și ore nesfârșite de lucru, singura cale reală pentru a transforma un rezultat de nota 3 într-o notă maximă la un examen național? 📚🎓
Sistemul de învățământ din România continuă să genereze dezbateri aprinse, iar povestea unui tânăr cadrul didactic din Prahova a reușit să împartă opina publică în două tabere complet opuse. La doar 27 de ani, profesorul a devenit un nume de referință în pregătirea pentru examenul de Bacalaureat la matematică, după ce rezultatele obținute de elevii pe care i-a îndrumat au atins cote spectaculoase.
În cea mai recentă sesiune de examene, nu mai puțin de 14 elevi pregătiți la centrul său au obținut nota 10 curat, în timp ce alți 18 au fost la o fracțiune distanță de perfecțiune. Ceea ce uimește însă cel mai mult este faptul că mulți dintre acești tineri au pornit procesul de învățare de la note extrem de mici, de 3, 4 sau 5, ajungând în doar câteva luni la performanțe de top.
În spatele acestor cifre remarcabile se află însă un regim de muncă de o intensitate ieșită din comun. La centrul de pregătire din Câmpina, elevii petrec ore în șir rezolvând exerciții complexe, participând la simulări și teste riguroase. Unii dintre ei ajung să studieze până la 80 de ore pe săptămână, iar ritmul este atât de drastic încât au fost amplasate chiar și paturi în spațiul de curs pentru cei care aleg să dormă acolo pentru a continua pregătirea.
Profesorul Mihail Iordache nu se ferește să recunoască faptul că impune o disciplină de fier. Elevii care vin nepregătiți sunt opriți la centru până târziu pentru a-și finaliza temele, dascălul susținând cu tărie că performanța nu poate exista fără o seriozitate absolută.
În plus, tânărul a adus acuzații grave sistemului de stat, mărturisind că a fost nevoit să părăsească învățământul public după ce proiectele sale voluntare au fost blocate, fiind criticat pentru refuzul de a accepta copiatul și pentru exigența sa inflexibilă.
Apariția acestui model educațional a stârnit însă o mulțime de reacții adverse. În timp ce susținătorii îl consideră un fenomen și un exemplu de dedicare care demonstrează că munca bate talentul, criticii avertizează că o astfel de presiune extremă poate fi dăunătoare pentru sănătatea emoțională a adolescenților.
Cum priviți astfel de metode de pregătire: considerați că rigoarea extremă este soluția pentru un viitor de succes sau credeți că elevii sunt supuși unui stres nejustificat?